 Rinita alergică și non-alergică Rinita reprezinta inflamatia mucoasei
nazale si se manifesta cu rinoree, stranut, nas înfundat, prurit nazal. În lume,
multe milioane de oameni sufera de rinita. Chiar daca nu este o afectiune periculoasa,
poate fi extrem de deranjanta pentru activitatea din cursul zilei si poate deranja
somnul. Rinita poate avea multe cauze.
Tipuri de rinite
RINITELE ALERGICE Rinita alergica sezoniera (cunoscuta si sub denumirile de polinoza sau febra de fân) este declansata primavara de polenul arborilor, vara de cel al diferitelor ierburi, iar toamna de cel al buruienilor. Simptomele sunt sugestive (stranutul, pruritul si rinoreea, obstructia nazala, conjunctivita) fiindca apar numai sezonier si sunt absente în zilele cu ploaie si în casa. Alergia la polen este confirmata prin testarea cutanata. Rinita alergica perena Simptomele sunt aceleasi ca si
la rinitele alergice sezoniere, dar sunt prezente în tot cursul anului. Alergenii
cei mai frecventi sunt acarienii din praful de casa, mucegaiuri, peri de animale,
gândaci de bucatarie. Debuteaza în copilarie si adolescenta. Diagnosticul se
pune cu ajutorul istoricului bolii si al testelor cutanate.
RINITELE NON-ALERGICE Rinita perena non-alergica Aceasta forma de rinita nu este bine definita. Desi nu este declansata de alergie, mucoasa si secretiile nazale contin multe eozinofile (un tip de leucocite ale caror numar creste si în alergii). Simptomele sunt persistente tot timpul anului. Diagnosticul se pune pe baza testelor cutanate negative si a frotiului nazal bogat în eozinofile. Relativ frecvent este asociata cu polipoza nazala. Rinita non-alergica idiopatica Este denumita si rinita vasomotorie. Cauza nu este cunoscuta. Apare de obicei la adulti. Pacientii sunt sensibili la schimbarile de temperatura si umiditate, mirosuri puternice, fum, emotii. Simptomul dominant este rinoreea abundenta si stranuturile în salve. Testul cutanat este negativ. Rinita infectioasa Cauza cea mai frecventa este infectia virala. Aceasta se poate remite rapid, dar simptomele pot persista pâna la 6 saptamâni. Unii bolnavi pot prezenta complicatii, ca sinuzite bacteriene acute sau cronice, asociate de obicei de blocarea orificiilor sinusurilor. Principalele simptome ale rinitelor infectioase sunt congestia nazala si secretia nazala purulenta (de culoare galbena-verzuie). Diagnosticul este confirmat prin radiografia sinusurilor paranazale sau computer tomografia. Rinita medicamentoasa Acest tip de rinita este provocata de folosirea excesiva a picaturilor nazale dezobstruante. Folosirea îndelungata (timp de luni sau chiar ani) a picaturilor nazale este inutila. Aceste medicamente sunt recomandate numai pe perioade scurte (3-10 zile). Administrarea lor îndelungata poate duce la reaparitia congestiei si obstructiei nazale marcate. Abandonarea lor si tratamentul cauzei poate rezolva obstructia nazala. Rinita medicamentoasa mai poate fi cauzata si de tratamente de durata: antihipertensive, anticonceptionale orale, etc. Rinita hormonala Poate sa apara în cursul graviditatii, în hipotiroidism (insuficienta glandei tiroide) sau acromegalie (hiperfunctia glandei hipofize). Obstructia mecanica Aceasta este cauzata de obicei de deviatia de sept nazal, hipertrofia adenoidiana, polipoza nazala si rar de tumori. Daca aveti obstructie nazala cronica unilaterala trebuie sa consultati un specialist ORL. Diagnosticul Pentru a pune un diagnostic corect medicul va aprecia: - istoricul bolii (timpul aparitiei, antecedentele familiale si ale locului de munca); - examenul obiectiv; - testele alergologice, efectuate de alergolog si indicate în aproapte toate cazurile de rinita cronica; un test cutanat pozitiv indica prezenta anticorpilor IgE care reactioneaza cu alergenii, producând reactii alergice; - frotiul nazal (examinarea microscopica a secretiei nazale); - radiografia sinusurilor - aproape jumatate din pacientii cu rinita perena au modificari radiologice sugestive pentru sinuzita. Tratamentul rinitelor Evitarea factorilor declansatori este cea mai importanta masura terapeutica în tratamentul rinitelor alergice. Desi evitarea completa a acestora este în cele mai multe cazuri imposibila (cu exceptia animalelor de casa), puteti lua masuri pentru a va reduce semnificativ expunerea la alergene. Reducerea umiditatii aerului contribuie semnificativ la scaderea cantitatii de mucegaiuri si a acarienilor din praful de casa. Polenul ierburilor are concentratia maxima dupa masa si seara, al buruienilor în cursul zilei. Unele tipuri de spori de mucegai au concentratie mare în zile calde, uscate si cu vânt, iar altele în zilele ploioase, atingând concentratia maxima în orele de dimineata. Mucegaiurile cresc în locurile umede si calde ale locuintei: baia, bucataria, pivnita. Daca sunteti alergic la mucegai este util sa aerisiti bine aceste încaperi si sa le mentineti cât mai uscate. Acarienii sunt fiinte microscopice fiind în concentratie mare în praful de casa. Daca sunteti alergic la acarieni si locuiti într-un mediu umed va recomandam sa acoperiti saltelele cu material plastic, sa spalati des cearsafurile, paturile si fetele de perna cu apa fierbinte, deoarece acarienii supravietuiesc în apa calda. Parul de animale, în special de câine si pisica constituie o sursa importanta de alergeni persistenti. Daca sunteti alergic, solutia ideala este îndepartarea animalului din locuinta. Daca totusi pastrati animalul, excludeti-l complet din dormitor si tineti usile închise. Retineti: cu cât locul de acces al animalului este mai restrâns, cu atât veti fi mai putin expus la alergenele acestuia. Substantele iritante (nealergizante) din anturajul dumneavoastra va pot declansa simptomele rinitei. Reducerea expunerii la iritanti este recomandata atât persoanelor cu rinita alergica cât si non-alergica. Fumul de tigara este un iritant puternic si este important sa nu se fumeze în casa. Trebuie deasemenea sa evitati sprayurile, parfumurile, mediile cu praf sau poluate, detergentii si alte surse cu miros puternic. Spalatura nazala cu apa sarata este o metoda simpla si eficienta pentru îndepartarea mucusului din nas. Reduce temporar obstructia nazala si scurgerea posterioara a secretiilor. Puneti o lingurita de sare de bucatarie în 0,5 l de apa. Preparati zilnic solutie proaspata si tineti-o într-o sticla închisa. Puteti efectua spalatura prin doua metode: 1) Puneti solutie în palma si inspirati lichidul brusc pe o singura nara. Eliminati solutia prin gura. Repetati instilatia pe cealalta nara. Tineti tot timpul capul aplecat; 2) Umpleti o siringa mai mare cu solutia salina. Introduceti vârful siringii suficient de adânc într-una dintre nari. Daca secretia nazala este purulenta (infectie), aplicati spalatura cât mai des. Introduceti de fiecare data cel putin o ceasca de solutie. Spalatura nazala trebuie aplicata înaintea introducerii medicamentului în nas. Dezobstruantele nazale sunt comercializate mai ales sub forma de picaturi nazale, dar si sub forma de spray si tablete. Cele mai importante preparate orale sunt pseudoefedrina si fenilpropanolamina. Acestea sunt comercializate si în combinatie cu antihistaminice. Picaturile nazale decongestionante trebuie folosite numai timp de 3-10 zile, deoarece folosirea lor îndelungata duce la agravarea obstructiei. Antihistaminicele sunt medicamente administrate de obicei oral (tablete, siropuri). Sunt eficiente pentru controlul pruritului nazal si conjunctival, al rinoreei si stranutului. Nu sunt atât de eficiente pentru blocajul nazal. Antihistaminicele clasice (clorfeniramin, romergan, clemastin, peritol, clorfenoxamin, ketotifen, etc.) au dezavantajul efectului sedativ. Antihistaminicele moderne non-sedative (loratadin, cetirizin, aztemizol, fexofenadin, ebastin) sunt bine tolerate în doze terapeutice. Tot recent, au aparut antihistaminice pentru administrare nazala (azelastin, levocabastin). Corticosteroizii nazali. Indiscutabil, sprayurile nazale cu corticosteroizi sunt cele mai eficiente medicamente în tratamentul rinitelor cronice. Scad inflamatia mucoasei nazale si reduc productia de mucus, obstructia nazala, asigura drenajul sinusal normal. Aceste sprayuri sunt medicamente preventive si nu reduc imediat simptomele. Riscul efectelor secundare este foarte mic, datorita absorbtiei sanguine minime. Cele mai folosite preparate contin beclometason, flunisolid, budesonid, triamcinolon, mometazon. Corticoterapia orala este foarte rar necesara. Sprayul nazal de cromoglicat este eficient în rinita alergica usoara. Fiind o medicatie de prevenire, efectul maxim se instaleaza în câteva zile. Este obligatorie administrarea de 4-6 ori pe zi. Reduce stranutul si rinoreea, mai putin obstructia nazala. Imunoterapia consta în administrarea sub forma de injectii subcutanate în concentratii crescânde a alergenelor responsabile de declansarea simptomelor . Obiectivul acestui tip de tratament este reducerea sensibilitatii fata de alergenele respective, respectiv a simptomelor cauzate de acestea. Tratamentul începe cu administrarea unei concentratii mici o data sau de doua ori pe saptamâna. Concentratia se creste treptat dupa o anumita schema. Dupa ce se atinge doza maxima, injectia se va repeta lunar. Recent au fost introduse si preparate cu administrare sublinguala. Imunoterapia s-a dovedit eficace în alergia la polen, acarieni, par de pisica si câine. Imunoterapia este specifica alergenelor administrate. Imunoterapia este indicata numai în cazurile clare de alergie, la alergene relevante si este rezervata cazurilor în care simptomele sunt importante si nu sunt stapânite de evictie si tratament medicamentos neagresiv. Alergologul dumneavoastra va poate oferi informatii detaliate cu privire la rinite. 
|