Sinuzita cronică

Sinusurile paranazale sunt cavităţi care conţin aer şi sunt situate în oasele feţei din apropierea nasului. Rolul cel mai important al acestora este de a încălzi, umezi şi filtra aerul inhalat prin nas. Au de asemenea rol de "cutie de rezonanţă" pentru vibraţiile corzilor vocale.

Sinuzita este inflamaţia mucoasei care acoperă sinusurilor paranazale. Aceasta poate fi acută sau cronică.

Simptome

Sinuzita se poate manifesta cu simptome nazale, oculare şi ale urechii mijlocii. Semnele cele mai frecvente ale sinuzitei sunt febră, tuse, nas înfundat, scurgere a secreţiilor în gât (drenaj postnazal). Deseori este însoţită de secreţie nazală purulentă, uneori amestecată cu sânge, vâscoasă, dureri de cap, de gât şi în urechi.
Aceste simptome şi semne sunt variabile, putând să apară izolat sau în combinaţie, în funcţie de severitatea inflamaţiei şi de sinusurile afectate.

Pentru a preveni cronicizarea, trebuie să consultaţi medicul imediat ce apar aceste simptome.

Cauze

Există două feluri de sinuzite: acută şi cronică.
Sinuzita acută este datorată în cele mai multe cazuri unei infecţii bacteriene, care apare de obicei ca o complicaţie în urma unei infecţii respiratorii virale.
Sinuzita cronică poate fi urmarea unor infecţii bacteriene repetitive, dar de cele mai multe ori este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii superioare asemănătoare astmului. De aceea, strategia pe termen lung este superioară în comparaţie cu intervenţiile terapeutice de scurtă durată.

Deşi virozele şi infecţia bacteriană secundară sunt cauzele cele mai frecvente ale sinuzitelor, alergia respiratorie este un factor predispozant important. Alergia poate fi cauza inflamaţiei cronice a mucoasei sinusale şi nazale. Inflamaţia mucoaselor impiedică "curăţirea" normală a sinusurilor de bacterii şi creşte astfel posibilitatea declanşării unei sinuzite bacteriene secundare.
Dacă testele alergologice la alergene inhalative sunt pozitive, medicul vă poate prescrie un tratament antialergic. Astfel, riscul declanşării unei infecţii se reduce semnificativ. Deoarece simptomele se pot agrava, pacienţii cu afecţiuni respiratorii, inclusiv sinusale, trebuie să evite iritanţi de mediu ca fum de ţigară, mirosuri puternice, expunere prelungită la frig.

Modificările de apărare imunologică sau de structură pot sta la baza infecţiilor cronice ale sinusurilor.
Scăderea capacităţii de apărare imunologică poate fi o altă cauză a sinuzitei cronice. Cercetările medicale au demonstrat că la copiii cu sinuzită cronică, răspunsul la tratamentul de imunizare se corelează cu capacitatea naturală de a inactiva bacteriile răspunzătoare de recidivele de sinuzită. Mai mult de jumătate din copiii cu sinuzită cronică studiaţi prezentau anomalii ale sistemului imun.

Modificările structurale ale cavităţii nazale pot fi de asemenea o cauză a sinuzitei recurente. Îngustarea pasajului de drenaj nazal sau obstrucţiile nazale cauzate de tumori, polipi sau deviaţii ale septului nazal (peretele ce desparte cele două fose nazale) sunt cele mai frecvente cauze structurale ale sinnuzitei cronice.
Deşi de cele mai multe ori tratamentul medicamentos poate preveni sinuzita recurentă, intervenţia chirurgicală poate fi câteodată necesară pentru rezolvarea obstrucţiei nazale.
Mulţi bolnavi cu sinuzită cronică sau recurentă prezintă mai mulţi factori ce predispun la infecţie, astfel încât tratarea unei singure cauze este de multe ori insuficientă.

Diagnostic

Chiar dacă simptomele sunt localizate la nivelul sinusurilor, infecţia nu este întotdeauna prezentă. Pentru a ajunge la un diagnostic corect medicul are nevoie de un istoric detaliat şi un examen fizic minuţios. Testele sunt de asemenea necesare. Acestea includ testele alergologice cutanate, radiografia sinusurilor, tomografia computerizată (care dă o imagine precisă a cavităţilor sinusale) şi examenul microscopic al secreţiei nazale. În multe dintre cazuri, examenul endoscopic oferă detalii locale indispensabile pentru un diagnostic de fineţe. Acesta este realizat cu ajutorul unui instrument fibro-optic subţire şi flexibil ce se introduce prin fose în cavitatea nazală, fiind o metodă foarte utilă şi neinvazivă.
Din aceste motive colaborarea eficientă dintre specialistul alergolog şi chirurg otorinolaringolog este decisivă pentru evoluţia pe termen lung a sinuzitei.

Tratament

Tratamentul infecţiilor sinusale necesită de cele mai multe ori o terapie combinată. În cazurile în care sinuzita se dovedeşte a fi cauzată de infecţia bacteriană, pe lângă tratamentul antibiotic adecvat se prescrie şi un medicament pentru asigurarea pasajului de drenaj (prin reducerea obstrucţiei) şi controlul alergiei. Acesta poate fi un medicament decongestionant, mucolitic sau un spray nazal corticosteroid. Antihistaminicele sub formă de tablete, sirop sau pompă nazală, cromoglicatul şi steroizii topici (spray şi pompă nazală) sunt eficiente în controlul alergiei şi al inflamaţiei.
Trebuie reţinut că tratamentul sinuzitei cronice, inclusiv cel antibiotic, necesită tratament deseori de lungă durată care poate ajunge la 4-6 săptămâni.
Tratamentul de lungă durată pentru controlul şi reducerea sensibilităţii alergice este eficient în prevenirea sinuzitelor la pacienţii alergici. Acesta include imunoterapia cu vaccinuri antialergice (care în medie durează 3-5 ani), medicaţia antiinflamatorie, decongestionantă şi măsuri pentru controlul alergenelor din mediului ambiant.
Este important de reţinut că în sinuzita cronică cu blocaj nazal persistent, administrarea timp îndelungat a picăturilor dezobstruante nazale cauzează ea însăşi obstrucţie nazală cronică. De aceea, nu trebuie folosite decât în caz de infecţie acută şi nu mai mult de 5-7 zile. Pentru prevenirea recidivei de sinuzită, unii medici vă pot indica şi doze mici de antibiotice şi medicamente dezobstruante ale sinusurilor în perioadele cu risc crescut (de exemplu iarna în perioadele cu endemii virale).
În afară de medicamente o serie de alte proceduri simple pot fi foarte benefice. Acestea includ în primul rînd spălături nazale cu apă sărată şi inhalaţii. Spălăturile nazale se efectuează cu o soluţie sărată la temperatura corpului ce se prepară prin adăugarea unei linguriţe de sare în 0,5 l apă fiartă. Instilaţia se face fie aspirând cu o nară din palmă, fie cu o siringă de 20-30 ml, dimineaţa şi seara câte o cană. În cazurile de obstrucţie persistentă severă care nu răspund la tratamentul medical, cu scopul drenării eficiente a sinusurilor este recomandată consultarea unui specialist ORL.