Testarea cutanată în diagnosticul alergiei

Testarea cutanată reprezintă investigaţia cea mai importantă în diagnosticul alergiei în astm, rinite, anafilaxia la înţepături de albine şi viespi şi poate fi utilă în alergia alimentară la copii.

Testele alergologice din sânge sunt costisitoare, iar contribuţia la rezolvarea practică a simptomelor nu depăşeşte testarea cutanată decât în foarte rare cazuri.

Prin testarea cutanată, alergologul poate aprecia prezenţa anticorpilor specifici la un anumit alergen sau alţi factori care cauzează o reacţie alergică. Dacă testul este pozitiv, înseamnă că sunteţi sensibil la alergenul respectiv. Testele cutanate pozitive permit recomandarea măsurilor de evicţie şi a imunoterapiei specifice cu vaccinuri cu alergene, dar singure nu sunt suficiente pentru a pune un diagnostic de alergie. Ele trebuie să se coreleze cu simptomele apărute după expunerea la alergen. Cu alte cuvinte, testele cutanate nu pot înlocui judecata clinică.

Aprecierea oportunităţii efectuării testării cutanate, interpretarea rezultatelor şi indicaţiile tratamentului antialergic aparţin alergologului.

Tipuri de teste

În practica clinică sunt utilizate două tipuri de teste cutanate: metoda percutană (prick) şi intracutană (injecţie).

1. În metoda prick se pune câte o picătură de extract alergenic care pătrunde în piele printr-o înţepătură nesângerândă efectuată cu o lanţetă foarte fină. De aceea, sunt bine acceptate şi de copii.

2. În metoda intracutană se injectează o picătură de extract de alergen intradermic (în straturile superioare ale pielii) producându-se o mică umflătură.

Locul aplicării testelor

Medicii alergologi preferă pentru testare pielea de pe faţa anterioară a antebraţelor sau pielea spatelui. În aceste locuri pielea este mai subţire şi mai sensibilă, rezultatele fiind mai exacte.

Avantaje şi dezavantaje

Ambele teste sunt simple şi ieftine. Metoda prick este mai avantajoasă prin faptul că e mai sigură, disconfortul pentru pacient este minim şi permite aplicarea mai multor alergeni într-o singură şedinţă. Rezultatele pozitive se corelează bine cu simptomele.

Metoda intracutană este mai sensibilă, dar, prin identificarea unor alergeni nesemnificativi (care nu cauzează simptome), poate da rezultate fals pozitive. Corelaţia cu simptomele este mai slabă, de aceea în alergiile alimentare ele au fost abandonate.

Interpretarea rezultatelor

În ambele metode, reacţia cutanată se citeşte la 15-20 de minute. În cazul unei reacţii negative aspectul pielii nu se modifică la locul aplicării. În cele pozitive, apare câte o papulă înconjurată de eritem (ca o urzicătură) de dimensiuni diferite, în funcţie de care se poate aprecia severitatea. Reacţiile mici au semnificaţie clinică redusă, iar prezenţa pseudopodelor (urzicătură cu contur ca nişte picioruşe) indică o sensibilizare importantă la alergenul respectiv. Testele cutanate pozitive au aplicabilitate practică numai în cazul în care concordă cu istoricul bolii.

Medicamentele interzise înainte de testare

Intensitatea reacţiei cutanate poate fi diminuată până la anulare dacă pacientul este sub tratament cu medicamente antihistaminice, numite popular şi antialergice. De aceea, se recomandă suspendarea oricărui preparat antihistaminic cu cel puţin 3-7 zile înaintea efectuării testelor. Administrarea de Hismanal (astemizol), un antihistaminic non-sedativ, trebuie oprită cu aproximativ 2 luni înainte de testare. Deoarece şi unele medicamente antidepresive pot influenţa testele, şi acestea vor fi evitate înainte de testare.

Testarea cutanată în alergiile alimentare

Diagnosticarea unei alergii alimentare se bazează pe interpretarea atentă a istoricului bolii, examenului obiectiv, a testelor cutanate, a testului de eliminare şi provocare cu alimente. Un test cutanat pozitiv sugerează doar posibilitatea apariţiei de simptome la alimentul respectiv. Totuşi, diagnosticul de alergie alimentară nu se pune numai pe baza pozitivităţii testului. Testul pozitiv trebuie să se coreleze cu simptomele apărute după consumarea alimentului, şi în multe cazuri cu o "provocare dublu-oarbă". Aceasta constă în administrarea extractului alimentar în capsule în aşa fel încât nici pacientul, nici personalul medical care îl administrează nu ştie care este capsula cu conţinut alimentar, respectiv cu placebo (fără conţinut alergenic). Aceasta asigură obiectivitatea testării, eliminând influenţa psihologică.

Testarea cutanată la produşi bacterieni

În deceniile trecute, s-a consumat multă energie pentru a detecta şi trata alergia bacteriană. Studii ulterioare bine conduse nu au reuşit să demonstreze utilitatea acestora. De aceea, testarea cutanată la produşi bacterieni trebuie descurajată.

Testarea cutanată în dermatita de contact

Determinarea substanţelor responsabile pentru apariţia şi agravarea dermatitei de contact se efectuează cu alte tipuri de teste cutanate, numite patch (petec). Principiile acestora sunt diferite de cele descrise mai sus. De aceea, nu fac subiectul acestui material, fiind tratate separat.