RECOMANDARI

1. Clasificarea rinitei alergice ca o boală respiratorie majoră se datorează:

•  prevalenţei acestei afecţiuni

• impactului ei asupra calităţii vieţii

• impactului asupra performanţelor profesionale/şcolare şi asupra productivităţii

• implicaţiilor economice

•  legăturii cu astmul

• asocierii cu sinuzita şi alte boli ca de exemplu conjunctivita.

2. Alături de alţi factori de risc cunoscuţi, rinita alergică trebuie considerată ca un factor de risc pentru astm.

3. S-a făcut o nouă subdivizare a rinitei alergice:

• intermitentă

•  persistentă.

4. După severitate, rinita alergică se clasifică ca “uşoară” sau “moderată/severă” în funcţie de severitatea simptomelor şi de consecinţele asupra calităţii vieţii pacienţilor.

5. În funcţie de clasificarea şi de severitatea rinitei alergice se indică tratamentul în trepte

6. Tratamentul rinitei alergice ar trebui să combine:

• evitarea alergenului (când e posibil)

• tratamentul farmacologic

• imunoterapia.

7. Factorii de mediu şi sociali ar trebui să fie optimizaţi pentru a permite bolnavului să ducă o viaţă normală.

8. Bolnavii cu rinită alergică persistentă ar trebui evaluaţi pentru astm prin anamneză, examen obiectiv pulmonar şi dacă este posibil prin determinarea obstrucţiei căilor aeriene înainte şi după inhalarea unui bronhodilatator.

9. Pacienţii cu astm ar trebui să fie evaluaţi corect (anamneză şi examen obiectiv) pentru rinită.

10. Ar fi ideală utilizarea unei strategii terapeutice combinate pentru tratamentul bolilor tractului aerian superior şi inferior, atât ca eficienţă cât şi ca siguranţă.

11. În ţările în curs de dezvoltare, o strategie specifică poate fi necesară în funcţie de tratamentele şi intervenţiile disponibile precum şi de costul acestora.

Cuprins