|
- Cu ajutorul dumneavoastră și ai celorlalți membri ai echipei de îngrijire medicală,
pacienții pot fi implicați activ în tratamentul astmului astfel încât să prevină problemele
și să ducă o viață activă și productivă.
- Cu ajutorul dumneavoastră pacienții astmatici pot învăța:
- să ia corect medicația
- să înțeleagă diferența dintre medicația de "ameliorare rapidă" și cea
"preventivă pe termen lung"
- să evite triggerii
- să își monitorizeze statusul utilizând scorul de simptome și, dacă se poate, PEF
- să recunoască semnele de agravare ale astmului și să acționeze
- să ceară ajutor medical la nevoie.
- Împreună cu pacientul, trebuie elaborat un plan scris de supraveghere a astmului,
corect atât din punct de vedere medical cât și practic.
- Planul de supraveghere a astmului trebuie să conțină:
- Prevenirea pentru controlul pe termen lung:
- medicația zilnică obligatorie
- triggerii care trebuie evitați.
- Treptele de acțiune pentru oprirea crizelor
- cum să recunoască agravarea astmului. Se enumeră indicatori ca: accentuarea tusei,
apăsare toracică, wheezing, dificultate respiratorie, treziri nocturne,
PEF sub valoarea maximă personală în ciuda utilizării medicației în doze mai mari.
- *cum să trateze agravarea astmului. Se enumeră numele și dozele de
bronhodilatatoare cu acțiune rapidă și de steroizi tablete și când trebuie
utilizate acestea.
- cum și când trebuie să se prezinte la medic. Se enumeră indicatori ca:
sentiment de panică, criză cu debut subit, dificultate în respirație în repaus
sau după câteva cuvinte, PEF sub o valoare critică, istoric de crize severe.
Se notează numele, adresa și numărul de telefon al clinicii.
- Metodele educaționale trebuie să fie adecvate pacientului. Utilizarea mai multor metode
- discuții (cu medicul, asistenta, educatorii), demonstrații, materiale scrise, grupe
de educație colectivă, casete audio și video, filme - ajută la îmbunătățirea educației.
- Continuarea educației, la fiecare consultație, este cheia succesului în supravegherea astmului.
|